- Accesări: 4078
Meditatia si beneficiile ei pentru sanatate
O schimbare radicala s-a produs atunci cand, in 1980, biologul si adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de meditatie pe care l-a numit “mindfulness” (fr. pleine conscience = constientizare deplina). Acest protocol presupunea opt sedinte desfasurate pe parcursul a opt saptamani, necesare insusirii progresive a tehnicilor de meditatie.
Aceasta abordare a permis adaptarea la obiceiurile occidentale si, totodata, a permis patrunderea meditatiei in mediul studiilor stiitifice, demers soldat cu rezultate favorabile.
Odata demonstrate stiintific beneficiile meditatiei, aceasta a fost introdusa in sistemul medical, spitalicesc si al ingrijirii sanatatii la scara larga. Odata obtinuta “garantia medicala”, a fost facilitata extinderea meditatiei si in domenii ca cel educational si cel organizational.
Prin studiul persoanelor care afirma ca sunt fericite s-a ajuns la concluzia ca starea de fericire este produsa fizic in cortexul prefrontal stang al creierului si este legata de neurotransmitatorii dopamina, oxitocina, endorfine, oxid nitric si serotonina.
2. Oxitocina este produsa de hipotalamus si secretata de glanda pituitara si este in legatura cu fericirea care apare atunci cand suntem indragostiti sau cand ne alintam copilul, animalutul s.a.
3. Endorfinele (morfina naturala) sunt stimulate de oxitocina si au legatura cu lipsa durerilor fizice si euforia simtita in urma exercitiilor fizice sau cand suntem entuziasmati de o persoana, idee, situatie.
4. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate in faringele nazal, motiv pentru care meditatia si respiratia nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reactie in lant, prin intermediul careia vasele de sange se relaxeaza si se dilata.
5. Serotonina este stimulata tot de oxitocina si este responsabila de cresterea starii de spirit, cresterea increderii, determinarii si a unei mai mari doze de autoacceptare.
Exista 2 aspecte ale starii de fericire, implicit ale starii de placere:
1. Placerea senzoriala, adica placerea produsa de experienta propriu-zisa
2. Placerea anticipativa sau imaginara care este legata de anticiparea unui eveniment viitor care este producator de placere sau pur si simplu imaginarea unui moment de placere, de exp. o relaxare pe plaja, o baie in mare, o imbratisare, o plimbare pe carari de munte, etc.
Neurotransmitatorii mai sus amintiti se declanseaza la fel in ambele situatii.
In momentele din viata in care zicem ca suntem stresati, de fapt se activeaza o alta parte a hipotalamusului, cea care se ocupa cu autoapararea. Glandele suprarenale elibereaza adrenalina (sau epinefrina) care declanseasa reactia de tipul “lupta sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea raspunsului.
Oxitocina diminueaza secretia de citocine, inhiba indirect secretia de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) si inhiba amigdala de la care provine teama, nelinistea, grijile care declanseasa reactia de tipul “lupta sau fugi”.
Starile de fericire, multumire, impacare, iertare, acceptare, placere, bucurie, relaxare, intaresc sistemul imunitar!
Din activitatiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive si de la care ai ceva de invatat, timp petrecut in natura, miscare fizica, activitati recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentatie echilibrata, timp de odihna echilibrat, relatii sanatoase, viata intima implinita, restructurarea modului de gandire si raportare la evenimentele vietii.