Studiul medicului chirurg Bruce Moseley – operația placebo de genunchi

 placebo NLP INLPSI somatizare vindecare sanatate
 
Placebo simbolizează capacitatea unor persoane de a se vindeca prin puterea minții. Altfel spus, există persoane care, datorită faptului că au încredere într-un medicament sau în spusele medicului, ajung să se refacă după o boală sau să amelioreze simptomele acesteia, deși tratamentul pe care îl iau nu este corespunzător afecțiunii lor.
Mai mult decât atât, și în chirurgie au fost demonstrate efectele benefice ale puterii minții asupra refacerii pacienților după anumite operații, în care pacienții au fost doar tăiați superficial și cusuți la loc și s-au vindecat de afecțiunea de care sufereau.

Astfel, chiar dacă pare uimitor, o treime din oameni răspund la tratamentele placebo. Procesele care se petrec la nivelul encefalului și care grăbesc vindecarea au legătură cu eliberarea endorfinelor, așa-numitele analgezice naturale ale creierului.
Efectul placebo nu este strict legat de pastile, deoarece și injecțiile sau simpla vedere a halatului alb al medicului sau simțirea atmosferei din cabinetul medical pot avea legătură cel puțin parțial cu îmbunătățirea stării de sănătate a diferiților pacienți.

Operația placebo este o intervenție chirurgicală „falsă”, care omite etapa considerată necesară din punct de vedere terapeutic.
O serie de studii pe chirurgia placebo a evidențiat 53 de astfel de studii: în 39 dintre acestea, a avut loc o îmbunătățire printr-o astfel de intervenție „falsă” și în 27 dintre acestea, procedura a fost la fel de eficientă ca operația reală.

Moseley și colegii săi au studiat efectul operației artroscopice pentru osteoartrita genunchiului, stabilind două grupe de tratament și un grup de control operat în sistem placebo. Au observat că pacienții cărora le-au fost administrate tratamente nu au avut ameliorări mai bune decât cei din grupul de control. Faptul că toate cele trei grupe s-au îmbunătățit la fel indică efectul placebo în intervențiile chirurgicale. Într-un studiu recent, s-a observat că meniscectomia artroscopică parțială nu asigură vreun beneficiu în plus față de operația placebo (sau „falsă”) pentru eliberarea de simptome ale genunchilor cu rupturi de menisc.

Prin intermediul unei analize sistematice, s-a identificat o serie de studii care compară operația ortopedică cu chirurgia placebo. Acest lucru demonstrează că este posibilă atât efectuarea unor astfel de studii, cât și faptul că descoperirile sunt importante.

James Bruce Moseley este un medic chirurg ortoped certificat în Houston, Texas. Acesta a fost recunoscut ca fiind unul dintre specialiștii de vârf din Houston în Medicina Sportivă Ortopedică de peste 20 de ani și a lucrat ca medic de echipă sportivă pentru Houston Rockets, Houston Comets și echipele de baschet olimpic masculin și feminin din SUA, „Dream Teams”. Este specializat în chirurgia artroscopică și reconstructivă a umărului, genunchiului și cotului. Este recunoscut la nivel național ca specialist în chirurgia de restaurare a cartilajului.

În vara anului 1994, Bruce Moseley s-a implicat într-o formă elaborată de simulare. Moseley a avut 10 pacienți programați pentru o operație care avea scopul de a-i elibera pe aceștia de durerea provocată de artrită în genunchi. Pacienții au fost bărbați – majoritatea de vârstă mijlocie, toți fiind foști soldați, care nu erau pregătiți să fie țintuiți deocamdată într-un scaun cu rotile. Prin urmare, au decis să-și asume riscul și au acceptat să fie voluntari într-un studiu care trebuie să le fi părut ciudat atunci când Moseley le-a spus prima oară despre el. Urma ca toți 10 să fie duși în sala de operații, examinați și anesteziați. Toți 10 urmau să fie duși apoi în salonul de reanimare și externați din spital în dimineața următoare, echipați cu cârje și analgezic. În acest punct aveau să se încheie asemănările. Pentru o perioadă, doi dintre bărbați urmau să fie supuși operației artroscopice standard pentru starea lor – îndepărtarea fragmentelor osoase din articulația genunchiului și curățarea acesteia – iar trei urmând a fi supuși doar procesului de curățare, cinci nefăcând obiectul niciunui pas al operației. La aceștia din urmă fiind vorba de un placebo, doar pretinzând-se o operație.

Moseley avea să înțepe genunchii pacienților placebo de trei ori cu un bisturiu – pentru ca senzația și imaginea să fie cât mai reale, pentru a exista incizii și, prin urmare, cicatrice – dar asta era tot. Dacă ar fi știut dinainte ce fel de intervenție avea să desfășoare, exista riscul să dezvăluie ceva în vreun fel, așadar acesta nu știa nimic înainte de a intra în sala de operații. Pregătit de operație, deschidea un plic, ce conținea anunțul a ceea ce urma să facă: o procedură reală sau una falsă. Numai anestezistul și asistenta știau secretul.

Bruce Moseley era pur și simplu sceptic în legătură cu beneficiul specific al operației artroscopice pentru artrita genunchiului și dorea să testeze eficiența acesteia. Apoi, Moseley a început să vorbească despre acest lucru cu un medic pe nume Nelda Wray, responsabilă cu cercetarea la Houston V.A., iar aceasta i-a adresat o întrebare uimitoare: De unde avea să știe el că, indiferent de beneficiul adus de această operație, nu era rezultatul efectului placebo – mai exact, faptul că cei cărora li se îmbunătățea starea nu era din cauză că operația vindeca realmente genunchiul, ci pentru că se așteptau la acest lucru?
Moseley a spus că acest lucru nu poate fi posibil, deoarece era vorba despre chirurgie. Nelda l-a contrazis, spunându-i că, cu cât pacientul percepe intervenția ca fiind mai mare și mai dramatică, cu atât este mai puternic efectul placebo. Pastilele mari fac acest lucru mai mult decât pastilele mici, injecțiile mai mult decât pastilele și operația le include aproape pe toate”.

Moseley a fost intrigat, dar înainte de a-și începe studiul, acesta trebuia aprobat de comisia de revizuire instituțională la Baylor și de comitetul de studii umane la V.A. Intervenția chirurgicală artroscopică la genunchi necesita în mod normal o anestezie generală, care poate fi riscantă; procedura placebo necesita doar un sedativ și era mai ieftină. Dacă pacienții răspundeau la fel de favorabil la un placebo, de ce s-ar continua cu artroscopia?

Placebo a funcționat. După șase luni de la operație, cei 10 pacienți încă nu știau dacă fuseseră operați sau nu. Dar toți au raportat că durerile sunt reduse semnificativ. Toți erau satisfăcuți de rezultatul operației. Acesta a fost un studiu pilot – mult prea mic pentru a oferi concluzii definitive despre eficacitatea artroscopiei pentru osteoartrită. Dar a fost suficient de sugestiv pentru ca Moseley și Wray să treacă la o versiune extinsă a aceluiași tipar de cercetare – de această dată pe 180 de pacienți.
Adevărul este că efectul placebo este imens – între 35 și 75% dintre pacienți beneficiază de administrarea unei pastile false în studiile pentru medicamentele noi – atât de imens, încât ar trebui probabil să fie folosit în mod conștient în practica clinică, chiar dacă nu înțelegem pe deplin cum funcționează.

Așa cum a spus cândva medicul Herbert Spiegel, „efectul placebo se poate produce când condițiile sunt optime pentru speranță, credință, încredre și iubire”. Posibil să sune sentimental, dar sentimentul, lucrând mână în mână cu știința, poate face ca practica medicală să fie mult mai puternică. O lume în care placebo – preferabil sub forma unei încrajări abile și uneori sub forma unei pastile inofensive – ar fi tolerat, chiar îmbrățișat, ar fi o lume în care medicii nu ar uita niciodată că practica medicală constă nu doar în tehnologiile de diagnosticare și tratament, ci și în împlinirea atentă a așteptărilor pacientului și dorința de confort. Ar fi o lume în care medicii ar ține cont de folosirea optimismului, știind că există o diferență extraordinară între „această pastilă este una foarte puternică” și „Asta te-ar putea ajuta să te simți puțin mai bine. Ar fi o lume în care mulți dintre noi s-ar simți mult mai bine.
 
 
Realizare articol: Elvira Tănăsescu, Trainer INLPSI
 

Contactati-ne

INSTITUTUL DE NEURO-PROGRAMARE SOMATO-INTEGRATIVA

Bulevardul Stirbei Voda nr. 7 Craiova. Dolj, Romania

  • Presedinte: 0725.161.169
  • Secretariat: office@inlpsi.ro
© Copyright 2020 INSTITUTUL DE NEURO-PROGRAMARE SOMATO-INTEGRATIVA. Design DEVSLOUNGE

Search