“Ştiinţa se bazează pe experiment, pe dorinţa de a contesta doctrina veche, pe o deschidere de a vedea universul aşa cum este el în realitate. Prin urmare, ştiinţa, uneori, necesită curaj - cel puţin curajul de a pune la îndoială înţelepciunea convenţională.”, Carl Sagan
Aducem în atenție în acest articol două figuri importante din istoria medicinei, Luis Pasteur (1822-1895) și Antoine Béchamp (1816-1908), personalități care au făcut cercetări în domeniul biologiei și a modului în care au fost priviți microbii, doar că istoria a decis ca unul singur să devină celebru: Pasteur. Dar în aceste rânduri ne vom direcționa atenția către Béchamp.
Omul de știință, Pierre Jacques Antoine Béchamp (16 octombrie 1816 - 15 aprilie 1908) a fost un om de știință francez cunoscut pentru descoperiri în chimia organică aplicată și pentru rivalitatea sa cu Louis Pasteur. Béchamp a dezvoltat reductia Béchamp - o metodă ieftină de a produce coloranți de anilină și a sintetizat primul medicament arsenic organic (acidul arsanilic) - din care Ehrlich a sintetizat mai târziu primul medicament chimioterapeutic.
Dar rivalitatea lui Béchamp cu Pasteur, începând inițial cu atribuirea fermentației la microorganisme, mai târziu continuând cu atribuirea îmbolnăvirii viermilor de mătase microorganismelor, cu discuții privind valabilitatea teoriei germenilor, a culminat cu momentul în care Béchamp a contestat teoria celulelor.
Studiind sângele viu, Béchamp susținea că descoperise faptul că "granulațiile moleculare" în lichidele biologice erau de fapt unități elementare ce se se află la originea vieții, fiind întâlnite la oameni, animale, vegetale și microorganisme. El le-a numit microzime ("mici enzime") și le-a creditat cu producerea atât a enzimelor cât și a celulelor, în timp ce, în condiții favorabile, "evoluau” în organisme multicelulare. Negând faptul că bacteriile ar putea să invadeze un animal sănătos și să provoace boli, Béchamp a susținut că gazdele nefavorabile și condițiile de mediu destabilizează microzomii nativi ai gazdei, după care descompun țesutul gazdă prin producerea de bacterii patogene.
În opinia lui Antoine Béchamp, boala survine la om atunci când un dezechilibru (stres fizic sau emoțional, subnutriție, intoxicații, mizerie, etc.) perturbă funcționarea normală a microzimelor. În aceste condiții, la comanda creierului, microzima se transformă în microb: bacterie, virus sau ciupercă. Béchamp vedea microbul ca pe un prieten interior al organismului, care tinde să restabilească echilibrul atunci când conflictul biologic a fost soluționat.
Mai târziu, Gaston Naessense (1924-2008), inventa un microscop cu care se puteau observa aceste microzime, pe care el le-a numit somatide (coloide de lumină). El afirmă că somatida este cea mai mică particulă vie a materiei, poate lua orice formă și reprezintă sursa vieții. Atâta timp cât se găsește într-un organism viu și sănătos, somatida este nemuritoare, neputând fi distrusă prin nici un mijloc fizic sau chimic. La moartea noastră, somatida este cea care asigură descompunerea în componentele de bază (oxigen, hidrogen, carbon), după care redevine somatidă și se reîntoarce în natură. Somatidele se mai găsesc și în aer pe timpul zilei, în special atunci când este soare, și în clorofila plantelor verzi.
În timp ce teoria celulelor și teoria germenilor au câștigat acceptarea pe scară largă, teoriile granulare, respectiv versiunea lui Béchamp, teoria microzomilor, a fost reținută și utilizată mai degrabă în grupuri mici, în special în medicina alternativă.
Pasteur, o persoană ambițioasă, susținut fiind și de interesele aristocrației, a plagiat și vulgarizat lucrările lui Bechamp, declarând că micile organisme vin numai din exterior și sunt inamicii noștri împotriva cărora trebuie să declarăm război. El a omis să spună că în aer liber, microbii își pierd virulența. Pasteur a devenit simbolul victoriei asupra microbilor și epidemiilor, iar numele lui a devenit cunoscut în pasteurizarea laptelui și a brânzei, iar Institutul Pasteur a devenit renumit pentru vaccinurile sale. Întreaga industrie farmaceutică își are originile în felul în care Pasteur a văzut lucrurile la momentul respectiv și promovează diverse vaccinuri menite a lupta împotriva simptomelor, dar mai puțin asupra cauzei bolilor.
Cine are dreptate? Argumente sunt suficiente și pro și contra. De aceea este bine să rămânem deschiși la opțiuni atunci când este vorba de sănătatea noastră și a generațiilor ce ne urmează.
Pentru cei care-și doresc o aprofundare a acestor aspecte, vă recomandăm lectura următoarelor cărți pe care le puteți descărca gratuit în format pdf printr-un simplu click pe imagine:
”The Blood and its Third Element” ”Bechamp or Pasteur” by E Hume
by Antoine Bechamp